sâmbătă, 21 mai 2011

Ceva de suflet și pentru suflet....



Ăsta e adevăratul talent!

Sfârșitul lumii

Bună ziua, bună ziua!

Scriu acest post pe fugă, deoarece, după cum bine știm, în 6 minute vine sfârșitul lumii. Așa că încerc să însumez ubirea mea pentru voi toți. Să știți că v-am iubit, v-am prețuit, v-am respectat, am avut încredere în voi și vă mulțumesc pentru că ați fost alături de mine. Mulțumesc de asemeni și oamenilor care m-au citit, m-au plăcut și comentat pe blog.

Le mulțumesc de asemeni și părinților mei, că m-au crescut frumos.

Le mulțumesc și profesorilor care mi-au îndrumat pașii și m-au făcut a fi un om mai bun.

Și fiindcă mai am doar 4 minute, vă mulțumesc tuturor care ați însemnat ceva în viața mea, fie c-ați ales să rămăneți, fie să plecați. Și dac-ați ales să plecați, oricum în 3 minute plecați de tot. Pardon, nu m-am putut abține.

Hai vă pup, ne vedem pe lumea ailaltă!

ps-m-am încadrat bine, mai sunt 2 minute până la sfârșitul lumii. Am timp să mă îmbrac frumos, poate și să mă machiez.

ps2-pot să iau laptopul, ”dincolo”?

Sper că nu trebuie să fac un LATER EDIT cu ”Acest post e un pamflet...bla bla...”. Am ținut să specific, că... ”proștii e mulți”

LATER EDIT: Am și eu 3 curiozități:

1. Ce față face respectivul care-a lansat prostia asta
2. Ce față fac fraierii care au crezut și au devenit brusc mai bun, mai credincioși
3. Câte pietre se vor arunca după el:))

A, ce ziceți?

vineri, 20 mai 2011

Lie to me, baby sau cum recunoaștem mincinoșii part one

Cum am terminat și Greys anatomy și vroiam să mă uit la un serial nou, am zis să dau o șansă serialului Lie to me.

Pentru cei care nu știți despre ce e vorba: Personajul principal se numește Cal Lightman, care ajutat de colega sa Gillian Foster, detectează rapid minciunile oamenilor după microexpresiile și limbajul corpului.

Call și Gillian o angajează și pe Torres, o latino-americană foaaarte mișto, din punctul meu de vedere, care are un talent nativ. În fiecare episod ei rezolvă fel și fel de cazuri.

Personajul principal, din câte am înțeles, este bazat pe Paul Ekman, un specialist în citirea limbajului corpului și a expresiilor faciale.

CUM RECUNOAȘTEM MINCINOȘII?

Este foarte interesant și totodată realist, sunt cazuri concrete din viața reală. Observăm și noi adesea la oamenii care mint faptul că tind să ducă mâna la gură sau la nas, să bălăngăne piciorul, sau că dau răspunsuri foarte prompte la întrebări, fără să evite contactul vizual, privindu-te în ochi pentru a afla dacă a fost crezut sau nu. Pe când, atunci când nu mințim evităm eye contact-ul pentru a ne putea gândi la răspuns.

De asemenea, oamenii care mint vor schița fel și fel de expresii faciale, în funcție de lucruri pe care le spui: frica, furie și așa mai departe. Și gesturi de tipul: strângerea pumnului sau a degetelor te dau de gol.

Dacă realizezi că minte, încearcă să schimbi subiectul și vei vedea o senzație de ușurare pe fața sa. E un semn clar că tocmai mințise.

Cercetătorii spun, de asemeni, că avem tendința ca atunci când mințim să ne uităm în stânga jos. Bineînțeles că și dacă încearcă să fie prea convingător poate minți.

Tot în acest serial s-a pus problema că detectoarele de minciuni sunt foarte nesigure. Concret, sentimentul de neliniște și the rush of adrenaline nu apare doar atunci când ești vinovat ci și în alte contexte, spre exemplu excitație sexuală. S-a demonstrat asta, aducându-i cel interogat o tipă foarte hot care i-a pus întrebări simple de genul ”Lucrezi în locul X?”, ”Ești brunet?”, el răspunse cu ”Da” și deși era adevărat, la detector a ieșit fals.

Citisem într-un studiu, și am și regăsit acest lucru în serial, că microexpresiile sunt aceleași pentru toată lumea. Drept dovadă, s-au arătat poze cu sentimentul de frică, furie, rușine pe diverse persoane. Sunt ACELEAȘI!

Iar atunci când spunem ceva ce nici noi nu credem, avem tendința să batem în retragere, să facem câțiva pași în spate.

Recomand cu căldură serialul. Așa-i mai demascăm pe mincinoși.

PS-Sorry, I am not Rihanna, I don t love the way you lie!


PS2- Voi scoate tips&tricks pentru recunoașterea mincinoșilor și voi posta în continuare acțiunile care-i demaschează, în posturi viitoare. Ce părere aveți?

Ceva pentru voi și aviz anonimilor!

Am primit premiul pentru Stylish blogger de la Iulia, mulțumesc sweetheart:*!

Premiul merge mai departe laaaa:


Trecând peste asta, astăzi mi s-a făcut cea mai bună caracterizare ever: ”Cristina, tu ești ca o tombolă. Niciodată nu știi ce câștigi, sau daCĂ CÂștigi ceva

Și să mă explic de ce am accentuat la ”dacă câștigi”. După cum știam deja și probabil mulți dintre voi știți forma ”dacă câștig” și muuuulte altele, nu sunt considerate cacofonii și nu deranjează nicicum la sonoritate și așa mai departe. Însă, s-a trezit un anonim (oare de ce e anonim micul meu frustrat?) care să-mi lase un comment să sugereze că sunt analfabetă, datorită faptului că am scris ”dacă câștigi”.Ca să fiu sigură, am întrebat-o azi pe profesoara mea de română, profesor de valoare, cu doctorat și un adevărat om și mi-a confirmat ceea ce știam deja.Nu mă agit, sau nu încerc să demonstrez nimic, însă de acum comentariile anonime nu vor mai fi aprobate (nu le voi interzice, însă, deoarece am un număr mare de prieteni care-mi comentează blogul și nu au cont de google și comentează cu opțiunea anonim, semnându-se la sfârșit). Așa că dacă ai ceva de zis, asumă-ți o identitate sau revarsă-ți frustrările de doi bani în altă parte. Și cu atât mai mult, nu veni tocmai la mine cu acuze cum că nu aș scrie corect în limba română, pentru că o să-mi stârnești râsul, sau cel mult, dacă oi fi mai sensibilă în ziua aia, îmi stârnești milă. Atât. Și bineînțeles, îți demonstrezi statutul de idiot patentat care trăiește din a-i ataca pe alții, neasumat, of course, că e mai...cool.
Back off, bitch!!!

joi, 19 mai 2011

Constatare!

Hello sweets!!!

Nu știu dacă aveați idee, dar cei de-a 12a și de a 8a au dat în toată țara simulare la lb.română. Bla bla bla, subiect ok, la partea III romanul obiectiv (adicătelea orice în afară de Ultima noapte a lui Petrescu)

Am luat 9.50! Cea mai nare notă!:D

Constatare? I am so damn good! Trebuia să mă laud, na!

Dragii mei anonimi, țin să vă zic că vă aștept cu drag comentariile cel puțin la fel de idioate cum sunteți voi. Vă pup, sweethearts!:D

miercuri, 18 mai 2011

Să vă fie rușine

Deși mulți o să râdă la faza asta, eu am foarte mult bun simț (da, ok, sunt o scârbă în muuulte din cazuri), mai ales când vine vorba de nesimțiți și de oamenii care mă leagă ceva. Da, mi-e rușine să le zic vezi că nu știu ce, sau că ai sărit calul și înghit cam multe.

Bine, nu o mai lungesc:

Categoria 1. Nespălații

Eu înțeleg că nu te speli de fel, că săpunul, pasta, periuța de dinți și apa nu sunt tocmai prietenii tăi, ci doar așa, vă întâlniți ocazional. Dar atunci când mergi într-un loc unde-s mulți oameni care mai trebuie și să se apropie de tine (nu neapărat din plăcere, ci pentru că așa o cere conjunctura), te implor, spală-te, nu suntem obligați să-ți mirosim ție duhorile, seriously!!!

Și uite-așa mi s-a întors mie stomacul pe dos...

Categoria 2. Ipocriții

Dacă vrei să fii o scârbă, haide, fii. Să vedem cine e mai scârbă, putem juca jocul ăsta. Însă nu știu dacă câștigi ceva. Mă rog, whatever. Dar te rog din suflet, oricine ai fi tu, nu fă pe mielușelul până obții ceva ca apoi să îți arăți colții.

Urăsc ipocrizia. Zi-mi în față ce-ai de zis, nu te linguși.

Și mie?? Mie să-mi fie rușine că cedez la șantaj emoțional de cea mai joasă speță! Și să le fie rușine și altora care apelează la ”Eu câte-am făcut pentru tine”. Bleah!

Și uite-așa mi s-a întors stomacul azi...a doua oară...

Și încă una de-asta și mă duc să vomit, binepa!

marți, 17 mai 2011

Fericiţi cei cu adevărat nesimţiţi

Există două categorii de oameni:

Cei care te lasă să intri la cabina de probă cu toate că erau înaintea ta, doar pentru că tu ai doar o bluziță și respectiva persoană are mai multe articole. Cei care când te văd că nu-ți găsești bricheta îți înmânează un foc fără să-l ceri. Cei care te văd într-un club aglomerat și îmbâcsit că ți-ai pierdut cercelul și-l caută împreună cu tine la lumina slabă a unui rahat de telefon. Cei care îți pun băutură în pahar când văd că ți s-a terminat. Cei care au grijă de lucrurile pe care li le-ai împrumutat. Cei care nu uită de tine și te întreabă ce faci și chiar vor să știe!!!

Și... nesimțiții. Ăia care se fac că plouă în loc să te salute, de parcă nu v-ați fi cunoscut niciodată. Ăia care atunci când tastezi codul pin de la card la rând la un supermarket se împing în tine de parcă stai și lenevești nu bagi pin-ul. Sau de parcă rezolvă ceva. Ăia care îți răsfoiesc cartea și apoi nu pun semnul de carte acolo unde era. Ăia care urlă pe lângă tine când porți o discuție la telefon și apoi îți spun nonșalant să ieși afară să vorbești. Ăia care intră-n cabine de probă și uită să mai iasă.

Sunt mulți. Proști, da...mulți!!!

duminică, 15 mai 2011

Pitzipoance versus non pitzipoance inteligente

A se pune accent pe inteligente. Voi explica și de ce în cele ce urmează.

Boon. Cu toții știm de site-ul pitzipoanca.org (care acum nu mai există, fiind alipit cu cocalari.com bla bla etc). Inițial gagica își făcuse un hi5 cu tot felu de poze penibile cu fătuci care se spărgeau în figuri prin bude, lângă sobe  și alte locuri selecte. Dar bineînțeles, s-a format un adevărat grup împotriva ei, s-a dat report abuse iar hi5-ul a dispărut.

La care gagica și-a făcut site, un fel de lupta împotriva superficialității. Bineînțeles, nu și-a asumat nicio identitate, lucru pe care n-am de gând să-l judec sau să-l contest. Și-ar fi pus în cap o grămadă de disperate care ar fi luat-o cu ”Făh proasta dreaqului tâmpită și ordinară, nu tzie rushine să ne pui pi saitul ăla al tău???” Și nu cred că era cazul.

Inițial pozele conțineau doar comentariile deșteptelor gen ”Sunt shukra am valore la scriu am bozonare” și alte helea deștepte. Pozele cu mileuri, lângă sobă, pe sobă, la budă, cu carpete cu Răpirea din Serai, șuncile la mare valoare.

După asta, posesoarea site-ului a început să adauge propriile ei comentarii, din ce-n ce mai violente dar și funny totodată la care s-au adăugat comentariile vizitatorilor care creșteau din ce în ce.

Comentariile sunau așa ”Tu nu te vezi fă proasta dracului, cât de urâtă, strâmbă și grasă ești?? Nu vezi ce nas ai??? Sugi pula și ești praf!!! Nu vezi că strici soba aia când te urci pe ea, balenă eșuată și nenorocită???”

Într-adevăr, foarte inteligent și cult, ce să zic, adevărați oameni de cultură, hai s-aruncăm cu piatra...

No, ș-apoi când s-au văzut domnișoricile pe site au început și alea cu commenturi de genul ”Mâncavar câinii de răioși ce sunteți cum puneți o divă ca mine pe saitu ăsta de kkt?Jegoasa naibii scoate pozele k te mânkă kanceru. Ești invidioasă fă k sunt frumoasă p kând tu ejti o proastă kre a supt pula degeaba k na primit nimic.”

Dar that was not my point! Ideea e că: tu, fată de la oraș (oricare-ai fi aia) finuță, cu bun gust, care nu ai în cap doar p**ă, poze-n budă, nu torni tone de machiaj pe față, ești îngrijită, curată și ai poze-n locuri decente și pe deasupra mai și știi a scrie corect.. de ce arunci iubita mea cu noroi? Te crezi cultă, dar ai o ură față de fetele alea de parcă ți-ar fi luat pâinea de la gură....

Ok, nici mie nu-mi plac, sunt penale până la Dumnezeu și înapoi, dar consider că își bat joc singure de ele însele, nu mai e nevoie să o faci și tu...

Nu ai loc în mine, suntem prea mulți deja!

Nu există răspunsuri care nu doară. Nu există ”a evita”. Vom răni oameni, cu un rictus pe buze de parc-am face-o intenționat. Îi vom răni, îi vom priva de afecțiunea, de zâmbetele noastre, de noi cu totul. Și punct și pa. Deci lucruri care-l fac pe om să se simtă mizerabil.

Nu sunt invincibilă. Trepidez ori de câte ori aud de unul sau de altul și mă stresez și tremur cu cămașa udă lipită de piele. Dar e ok, încă am simțul umorului. Iar barurile sunt încă deschise. Ș-apăi na, dacă tot mîncăm căcat, hai  să ne prefacem că ne și place.

E ca și cum inima e conectată de creier și ori de câte ori aude de tine face pe tâmpita și zănatica că oricum nu mă ascultă niciodata de ce mama naibii m-ar asculta?Să fie sanatoasă și să facă ce vrea tâmpita.

Și până la urmă asta o fi fericirea, un lucru micmicmicmic care trece pe lângă tine și nici nu l-ai văzut pentru că erai prea ocupat să o cauți. Să o cauți să o cauți să o cauți

Nu sunt invincibilă!