joi, 8 decembrie 2011

Responsabilitatea

Being an adult: TOTALLY overrated. I mean seriously, don't be fooled by the hot shoes and great sex and no parents anywhere telling you what to do. Being an adult is responsibility. Responsibility really does suck. Really, REALLY sucks. Adults have to be places and do things and earn a living and pay the rent. 

Perfect de acord. Consider ca din momentul in care ai plecat la facultate intr-un alt oras, sau intr-o alta tara, lucrurile s-au schimbat irevocabil. NU gatesti, NU mananci. NU faci curat, stai in mizerie, NU iti imparti banutii astfel incat sa-ti ajunga si maine, maine te uiti in portofelul gol.

 Cand eram mica ma visam in pantofi cu tocuri inalte, in fuste, in rochite, cu machiaj. In mare parte asta si fac. Dar nu stiam ca pe langa pantofi, fuste, rochite, machiaj vin si responsabilitatile., Cateodata ajung acasa seara de nu-mi mai arde nici sa scriu pe blog sau sa-mi fac un ceai, daramite sa ma machiez. Pentru ca am inteles ca sunt frumoasa si naturala:)

 Am mai inteles si ca e responsabilitatea MEA si a nimanui altcuiva sa iau deciziile PERFECTE pentru mine si vina MEA si doar a MEA,  a nimanui altcuiva pentru alegerile mele gresite. Pentru ca vine varsta in care ai crescut, in care ti-ai schimbat adresa de e-mail intr-una mai serioasa, care contine doar numele tau, si odata cu ea vine ziua in care nu mai poti invinui pe nimeni ca ai dat-o-n bara.

 E responsabilitatea MEA sa plec de langa oamenii care-mi fac rau si vina MEA daca nu o fac. Nici aici nu merge cu aruncatul culpei dintr-o parte in alta. Ar fi trebuit sa inteleg pana acum ca intotdeauna credinta oarba m-a dezamagit.

 Nu e nimic. E si maine o zi ca sa crestem. Sa fim mai buni, mai calzi, mai sinceri, mai responsabili, mai optimisti... Sa se faca fericire!

  

duminică, 4 decembrie 2011

Niciodata nu i-as spune copilului meu ca...



Parintii obisnuiesc sa spuna multe lucruri la nervi, sau doar ca-si puna la punct copiii. Astea sunt lucrurile pe care eu nu le voi spune niciodata copiilor mei:

 1. De-aia ca asa zic eu.
Asta e prostia cea mai mare, deci ocupa locul intai. Nu zice nimeni ca trebuie sa-i spui mereu "Da"copilului tau, pentru ca e absurd. Atat ca adolescenti cat si ca si copii am vrut lucruri cat se poate de absurde. Dar multi parinti zic "Nu", doar asa, fara a avea in realitate un motiv intemeiat. De ce atunci cand parintii isi refuza copilul folosesc acest text, in loc sa zica "Nu sunt de acord sa faci asta, pentru ca..."?

 2. Lasa ca fac eu.
Daca fac eu mereu, sunt doua consecinte grave. Copilul meu va avea dificultati la o varsta inaintata de a descurca singur si plus de asta il fac sa creada ca este incapabil.

 3. Uita-te la Xulica.
Parintii au tendinta ca atunci cand iei o nota proasta sa-ti zica "Uite, Xulica de ce a luat mai mult?", iar atunci cand iei o nota buna si ii zici ca Xulica a luat mai putin, sa spuna "Ce-mi pasa mie de copiii altora?" Deci prin urmare, a da in permanenta copilului tau un exemplu de copii mai buni, este absurd. Il vei face sa se simta inferior si intr-un final sa se retraga in carapacea sa.

 4. Cand eram de varsta ta...
...Erau alte vremuri, e cea mai mare prostie. As spune poate pe un alt ton...

5. Daca nu esti cuminte vin tiganii si te baga-n sac si te fura.
Si ne intrebam de unde pleaca rasismul. Hm?

Tu ce ti-ai propus sa nu ii spui niciodata copilului tau?