joi, 28 martie 2013

Cand "Nu am timp" ne desparte

Nu stiu daca i-am spus vreodata vreunui om drag "Nu am timp", cu atat mai putin dupa ce am auzit cuvintele magice "Am nevoie". La "am nevoie"intotdeauna am lasat balta orice as fi facut in clipa aia, indiferent ca visam la cai verzi pe pereti, imi faceam lucrarile pentru universitate sau eram la sala. La "am nevoie" am alergat inspre a ajuta oricine ar fi spus aceste cuvinte. Si sa nu va ganditi la "am nevoie" ca la un apel disperat de ajutor. Ci sa va ganditi la el ca la un "Vad ca ai nevoie de mine, de cineva, de un suflet care sa fie acolo langa tine. Cu o vorba buna, ca de multe ori nu poti face ceva concret".

Asa sunt eu. Nu imi pot imagina, de altfel, sa spun NU. Desigur, exista un catralion de scuze sa uiti de oameni : ti-ai pierdut telefonu', ti-a murit pisica, poneiul tau a racit si vomita ciupercute rosii, nu ai avut timp, ai facut intoxicatie de la ciocolata heidi 75% cacao, a intarziat autobuzu', ai fost la inmormantarea matusii Tamara. Exista un catralion, asa cum v-am zis. Dar de ce sa le folosesti? De ce sa iti lasi prietenii la greu, ca apoi sa revii cu fruntea sus, aranjata si frumoasa atunci cand ei, prietenii care tocmai au trecut de greu, -ei stiu cum-, te asteptau. Doar ca nu te asteptau acum. Ci...atunci.



As vrea sa va rog, desi eu nu sunt nimeni. Eu sunt doar o voce de undeva din spate. Dar repet, as vrea sa va rog sa nu uitati niciodata ca o zi are 24 de ore. Pe care fiecare dintre voi alegeti sa le folositi  in asa fel incat sa va fie bine voua. Le folositi cum considerati fiecare dintre voi ca merita si e productiv. Dar sa nu uitati, va rog, ca in cele 24 de ore ai timp sa ajungi seara acasa si sa dai un telefon sa intrebi "Esti bine?" si chiar sa ascultati raspunsul. Ca daca suni si intrebi "Esti bine?"si apoi treci la lucrurile tale nu are rost sa iti donezi cantitatea enorma de ipocrizie si egoism. Pastreaz-o pentru tine.

Poate chiar acum iti dai seama ca "Nu am timp"paleste in fata lucrurilor pe care tu le-ai face pentru oamenii dragi, chiar si atunci cand ei NU AU nevoie, dar cu precadere atunci cand au.... Inca o data, desi risc sa ma repet: Pentru noi toti ziua are 24 de ore. Aceleasi 24 de ore. In care unii dintre noi uitam de oameni, altii ii pretuim. In care unii dintre noi iubim, altii ignoram. In care unii dintre noi ne tinem promisiunile, altii le uitam si apoi spunem ca n-am avut timp. Si oare pe cine mintim?

Iar daca tu, azi sau maine sau peste 2 ani auzi "Nu am timp"dupa ce ai spus "Am nevoie", mai ales atunci cand tu ai alergat fara sa auzi vorbele, cred ca e timpul sa nu te intristezi, ci sa te ridici si sa te duci la o masa unde se serveste Iubirea, Respectul, Prietenia neconditionata. Ca doar esti tanar, nu? 


Niciun comentariu: